Abia din 24 ianuarie 1859 încep discuţiile referitoare la existenţa lui. Această zi e una extrem de importantă pentru dezbaterile de astăzi, referitoare la statalitatea Republicii Moldova. 24 ianuarie 1859 e ziua în care la Bucureşti colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales principe al Valahiei, după ce mai înainte fusese ales principe al Moldovei. Această dublă alegere realiza unirea de facto a două principate vasale Imperiului Otoman: Valahia şi Moldova.

Pentru contemporanii acestor evenimente era clar că nu existau diferenţe identitare între românii de la Nistru până la Tisa – aceste diferenţe au fost inventate mai târziu. Totuşi, procesul unificării celor două principate nu s-a încheiat pe 24 ianuarie 1859 – el a continuat treptat până în 1862 când s-a încheiat unificarea instituţională a celor două state. La 24 ianuarie 1859 s-a declanşat un proces care a marcat dispariţia a două state (Valahia şi Moldova) şi apariţia unui nou stat, România (denumire oficială consfinţită prin Constituţia din 1866). Acest proces nu e unic sau excepţional în Europa. Germania a fost alcătuită din zeci de state independente care s-au unificat treptat în decursul secolului al XIX-lea, proces care în unele cazuri a durat până în secolul XX. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în istoria Italiei.

În Republica Moldova de azi sunt destule voci care încearcă să întemeieze o teorie statalistă în baza unui raţionament strâmb. Susţinătorii acestui punct de vedere consideră că Basarabia de după 1812, aflată în stăpânirea Imperiului Rus, constituie o continuare a principatului medieval Moldova. Însă, sub nicio formă nu se poate demonstra că gubernia Basarabia a fost vreodată un stat independent. Republica Democratică Moldovenească, apărută după revoluţia bolşevică, era considerată în continuare de noii stăpâni de la Moscova ca făcând parte din proprietăţile noului imperiu. În realitate, rădăcinile statului Republica Moldova de azi se regăsesc în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, formată în anul 1924. E vorba de un stat artificial, creat prin decupări şi alipiri de teritorii, un stat în care se încearcă promovarea unei identităţi şi a unei limbi artificiale.

Moldova de la 1859 a dispărut prin unirea cu Valahia. Republica Moldova de azi a apărut în 1924 şi de la această dată s-au creat şi lanţurile care să o ţină legată de Imperiul Rus. Republica Moldova e silită să-şi împrumute identitatea de peste Prut, din regiunea istorică a Moldovei care face parte din România. Întreaga istorie a principatului Moldovei face parte din istoria României şi acest lucru se vede în toate operele stataliştilor care sunt siliţi să-şi caute rădăcinile prin alte părţi. Statul Republica Moldova există astăzi în forma şi în condiţiile stabilite de Moscova în 1924 şi prin recunoaşterea de către vecini din anul 1991. Acestea sunt rădăcinile actualei Republici Moldova, ruptă în repetate rânduri de dezvoltarea politică a românilor.

Dincolo de istorie, în ziua de azi trebuie să ne bucurăm de posibilitatea circulaţiei libere la Prut, care ne permite o dezvoltare culturală comună. Statele dispar şi apar, sunt create şi sunt distruse, însă legăturile culturale sunt mult mai puternice, mai ales când vorbim cu toţii aceeaşi limbă.

Un articol de: George Damian

Sursa: timpul.md

Mihai Eminescu a fost un poet atins de aripa geniului dar si un înflăcărat patriot, un “om incomod” ce a deranjat pe mulți. Ca persoană publică, el a militat pentru unirea tuturor românilor, pentru moralitate și bun simț, criticând aspru corupții, incompetenții și trădătorii.

Aș vrea să amintesc aici câteva texte ale sale asupra Basarabiei, numele ei apare atât în publicistică cât şi în câteva versuri scrise de el:

«Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special [...]Deci incă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, căci n-am insărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.»

(Mihai Eminescu, (”Fără a prejudeca hotărârile adunărilor…”), Timpul, 28 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 42)

«Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o inapoi, drept din dreptul nostru şi pamânt din pământul nostru ? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din România. Va să zică onoarea Rusiei cere ca să se ia pe nedrept o bucată din România si aceeasi onoare nu cere respectarea conventiei iscalită ieri. Ciudată onoare intr-adevăr! Si pe ce se intemeiază acest point d’honneur?

Fost-au Basarabia cucerită cu sabia ? Nu. Prin tratatul de Bucuresti de la 1812 s-a făcut această cesiune, nu ca preţ al păcii, căci Turcia n-avea nevoie de pace, ci tocmai Rusia.»

(Mihai Eminescu, (”In sfirsit vedem limpede…”), Timpul, 25 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 40-41)

«Cestiunea retrocedării Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să cîştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti.

Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iară noi sintem o ţară mică şi slabă. Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla nu este că vom pierde şi rămăşita unei pretioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult decât atâta, încrederea in trăinicia  poporului român.

In viaţa sa indelungată niciodata poporul român nu a fost la înălţimea la care se află astăzi când cinci milioane de romani sânt uniţi intr-un singur stat. Mihai Viteazul a izbutit să impreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeiarea unui stat român mai puternic, a fost insă destul ca Mihai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească[...]

Astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în români, cât şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa în trăinicia poporului român.»

(Mihai Eminescu, (”Cestiunea retrocedarii. ..”), Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989, p.46)

Patriotismul său curat și dezinteresat ne arată bogăţia şi superioritatea individualităţii noastre naţionale, farmecul vieţii , faptul că trebuie să fim mândri de românitatea noastră. Neîmpăcarea cu gândul pierderii Basarabiei, revolta sa, furia, durerea astăzi lipsesc cu desăvârșire la mulţi, la prea mulţi…

“Aşa, aşa nobilă şi frumoasă ţară! Secoli întregi părăsită de toată lumea, ai suferit toate viscolele, toate lovirile şi credinţa ta în tine n-a fost zdrobită. Ridică-ţi astăzi capul în faţa tuturor puterilor celor mari, care ar mai cuteza a se tocmi pentru a împărţi naţionalităţile ca pe turme şi-a tăia în carne vie şi zi-le: Mică sunt, dar leală; slabă sunt, dar autoputernică, căci cu mine este dreptul”.

Startul serbării a fost dat în Parcul Universitaţii din Suceava, unde, participanţii la acţiunea “România Ta” pictaţi în roşu, galben şi albastru au dansat o Horă a Unirii, au ascultat poezii precum “Ce-ţi doresesc eu ţie, dulce Românie” şi “Deşteaptă-te, române!”. Cu steaguri în mâini au intonat împreuna melodii patriotice interpretate de trupa de folk Icarus şi au avut ocazia să scrie câte un gând pentru patria lor pe panourile amplasate în parc.

Serbarea a continuat cu vernisajul expoziţiei “România, eu chiar te iubesc” în cadrul căreia cei pasionaţi de arta fotografica, amatori sau profesionişti au încercat să demonstreze cât de frumoasă este România şi cât de tare îşi iubesc ei ţara. Expoziţia şi  festivitatea de premiere a concursului fotografic a avut loc la Galeria Suceava. Câştigătorii concursului sunt:  Locul I – Ovidiu Vorniceanu, Locul II – Petru Sîrghi, Locul III- Bogdan Epure. Menţiuni – Dana Anton, Alex Cărbune, Andrei Moraru şi Vitalie Prisăcaru.

De asemenea,  GIRB a lansat  numărul 8 al revistei “BASARABIA”, dedicată Zilei Naţionale. Zeci de exemplare au fost împărţite celor prezenţi.

Pe data de 2 decembrie a avut loc o nouă ediţie a concursului intelectual “Ce? Unde? Când?” Echipele au fost formate de către organizaţiile studenteşti: AIESEC Suceava, FIRESC, CAST, ASUS, cât şi oameni din afara universităţii. Câştigătoare au ieşit două echipe, a oamenilor publici şi ASUS. De asemenea, pe parcursul zilei a avut loc un mini-campionat de fotbal între elevii şi studenţii suceveni. Câştigătoare a ieşit echipa FC Basarabia formată din Diceanu Stefan, Pascari Dumitru, Emil Dodon, Vitu Vasile, Fratea Bogdan şi Hantea Andrei.

La ora 19 00,  sucevenii au fost aşteptaţi la proiecţia filmului “A fost sau n-a fost?”,  în regia lui Corneliu Porumboiu. După proiecţia filmului spectatorii au avut parte de o dicuţie cu invitatul special Ion Sapdaru, unul dintre actorii principali din film.

Ultima zi de festivitate s-a încheiat cu un mini-campionat de volei în Sala de sport a Universitaţii “Stefan cel Mare”. Dintre cele patru echipe de studenţi şi elevii, câştigatoare a ieşit echipa formată din Sotnic Sergiu, Ceban Mihaela, Valeriu Dolghier,  în frunte cu căpitanul Petru Şoronga.

Astfel seria de evenimente dedicate “Zilei Naţionale a Tuturor Românilor” a trecut cu voie bună, muzică, distracţie şi “speranţa într-o Românie mai buna”. Felicitari tuturor câştigătorilor la concurs şi mini-turnee. Mulţumim tuturor celor care au fost aproape de noi în aceste zile frumoase, celor care şi-au adus aminte de valorile noastre naţionale, celor care simt Româneşte şi au curajul să spuna “România, eu chiar te iubesc”

Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia şi-a schimbat  conducerea în urma alegerilor din 18 noiembrie 2011. Candidaţii au ţinut câte un discurs în faţa membrilor organizaţiei în cadrul căruia şi-au  prezentat platforma propusă pe parcursul acestui an.  Alegerile au decurs cu succes, iar membrii noii echipe de conducere sunt:

Preşedinte: Vitalie Prisăcaru, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, anul II

Vicepreşedinte , Coordonatorul Departamentului de Comunicare: Vozian Veronica, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, anul  II

Vicepreşedinte, Coordonatorul Departamentului de Proiecte:  Mircea Grozavu, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, anul II

Contabil: Alina Butnaru, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, anul II

Secretar: Ines Filip, Facultatea de Istorie şi Geografie, anul III

Felicitării noii conduceri GIRB, câte mai multe realizări frumoase, idei inovatoare, dezvoltare şi implicare. De asemenea, mulțumim fostei conducere GIRB pentru eforturile depuse în anul precedent.

Împreună vom reuşi mai multe!

Şi anul acesta am numărat bobocii basarabeni, veniţi la studii la Universitatea “Ştefan cel Mare”. Fiecare dintre ei a poposit aici cu mari speranţe în viitor, fiind siguri că-i aşteaptă cel puţin 3-4 ani interesanţi de studenţie în acest orăşel din nord-estul României. Toţi au fost primiţi cu căldură şi ajutaţi la început de drum anevoios. Unii dintre ei  ne împărtăşesc impresiile  începutului de viaţă nouă.

Tatiana Cazacu

Odată ce am ajuns în Suceava, eram foarte nerăbdător să cunosc oraşul, lumea de aici. De la bun început am rămas impresionat de arhitectura Sucevei, de monumentele istorice care sunt aici de veacuri. În ciuda clasificărilot recente, pentru mine Universitatea ,,Ştefan cel Mare” rămâne aşa cum am cunoscut-o în prima zi – frumoasă, primitoareşi, cu profesori pregătiţi şi dispuşi să ne înveţe multe lucruri noi.

Octavian Enachi, Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor
Când am văzut că am fost admisă în Suceava, am simţit că-mi cade cerul peste mine. Îmi doream  foarte mult să-mi fac studiile la Sibiu, dar  nu te poţi împotrivi voinței Domnului. Și totuși, în doar câteva zile, ceva se întâmplase. M-am îndrăgostit de acești de acest orăşel  în foarte puțin timp. Tot ce a fost greu a trecut. Mi-am potolit dorul de casă, pentru că aici am întâlnit oameni minunați, care mi-au promis prin atitudinea şi faptelor lor că mă voi simți bine alături de ei… oameni, care  au devenit  prietenii mei, familia mea pe durata anilor de studii.Nu zic că nu-mi mai este dor de cei de acasă, dar Suceava  a ştiut să-mi compenseze atât de bine acest gol din suflet.

Fulga Sărătilă, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării

Studiile în România au fost pentru mine o dorință mai veche, care, iată, a fost îndeplinită. O să fiu sinceră, Suceava nu a fost prima opțiune. Ca majoritatea prietenilor mei am tins spre orașe mai mari, mai dezvoltate…întâmplarea a făcut să intru la Suceava. Deși e un oraș destul de mic, oricum m-am pornit cu un soi de frică și emoție în suflet. Urma să cunosc oameni noi, locuri noi și evident trebuia să mă familiarizez cu o nouă universitate și un sistem de învățământ diferit de cel din Republica Moldova. Frica și emoțiile au dispărut din prima zi când am fost întâmpinată de studenții mai mari, care au avut grijă ca noi, bobocii, să rezolvăm cât mai repede  problemele legate de înmatriculare, cazare și altele.Universitatea și, în special, dascălii de aici mi-au lăsat o impresie foarte bună. Am ales facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, iar profesorii de aici au știut să-mi vorbească cu suflet, să mă motiveze și să mă facă să-mi iubesc facultatea,deși nu a trecut decât două luni de când sunt studentă.Și pentru că studențimea nu implică doar o dezvoltare profesională, ci și una personală, Suceava mi-a oferit o serie de posibilități. Am descoperit o mulțime de oameni frumoși la chip și suflet, dornici de a învăța și a se distra deopotrivă. Sper ca după trecerea anilor de licenţă  să ramân cu amintiri frumoase, iar Suceava să fie un capitol din viața mea alături de care să stea eticheta- Acasă.

Tatiana Babii, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării

Un orășel atât de mic, dar în același timp atât de mare. Mic, geografic vorbind. Mare? Pentru că am cunoscut lume nouă, oameni cu suflet mare. Deoarece Suceava devine locul unde aș putea spune că sunt ”acasă”!Am fost des întrebată, totuși: ,,De ce am ales Suceava?”, ,,Am ştiut unde vin?”, ,,Nu regret că am schimbat Chișinău  pentru Suceava?”. Sigur că știam unde vin și nu regret deloc. Spre deosebire de capitala basarabeană, care impune să ai un  tipaj anume, Suceava te lasă să fii tu însuți, să te afirmi ca o personalitate unică.Ceea ce iubesc aici este universitatea cu profesorii care știu să mă încurajeze în timpul unui  seminar, căminul cu serile de karaoke pline de haz, organizate aici cu colegele.     Poate sunt un pic naivă, crezând că-mi va fi bine tot timpul, dar am încredere că acest spirit al binelui va trăi mereu în inima şi sufletul Sucevei.

Ana Stalbe, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

O toamnă şi un nou început! După ce mi-am găsit numele în lista studenţilor admişi în România am şi fost gata de plecare, spre locul unde urma să-mi petrec următorii ani de studii. În ciuda faptului că la început nu realizăm că viu fi plecată pe o perioadă atât de lungă de-acasă, eram curioasă să descoper noul ce mă aştepta.N-aş putea să enumăr  şi să povestesc toate evenimentele acum. Ţin minte doar că drumul spre România a fost lung şi obositor. Dar odată ajunsă în autogara din Suceava, am primit  în schimb zâmbete sincere şi mult ajutor de la studenţii basarabeni din anii mai mari care mă aşteptau.Am venit aici să învăţ, vreau să am note mari, să obţin o diplomă de studii superioare, lucru de care nu fiecare e în stare să o facă. Poate din lipsă de curaj şi ambiţie sau din lenevie.  Sunt înconjurată de cei mai frumoşi, deştepţi,  talentaţi,  haioşi,  inventivi,  cei mai minunaţi oameni. Nu mă vreau în altă parte, în alt oraş. Mă simt bine aici şi sunt sigură că Suceava va deveni pentru mine a doua casă.

Diana Scorici, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării
Când trebuia să depun actele la ambasadă pentru admiterea în România, una din cele trei opţiuni a fost Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. M-am gândit şi la această obţiunie pentru că nu e un oraş prea mare şi e destul de liniştit, din ce auzisem până atunci. Îmi rămânea doar să aştept rezultatele. În ziua în care au fost afişate, am fost cea mai fericită. Acum, ajunsă aici, totul este conform aşteptărilor mele, ceea ce mă bucură enorm. Sunt mulţumită de alegerea pe care am facut-o şi sper să am trei ani plini de succes.

Marina Coşciug, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării

Din momentul în care m-am hotărât să fac facultate în România, a trebuit desigur să aleg şi un oraş. Când am  aflat de posibilitatea de a alege 3 oraşe, una din opţiuni a fost, desigur, Suceava. De ce Suceava? Ştiam că e un oraş, nu foarte mare, însă cu suficiente posibilităţi de care aş avea nevoie pentru a -mi dezvolta şi forma personalitatea. Odată venită aici, ştiam că am ajuns în locul potrivit. Am întâlnit oameni  care  m-au ajutat la început de drum să merg mai cu curaj şi să am mai multă încredere în forţele proprii. Aici m-am regăsit pentru că oriunde aş merge mi se vorbeşte în limba care pot vorbi cel mai bine, cânta cel mai frumos şi asculta cu mult drag- limba română. Faptul că am ajuns anume în Suceava la Universitatea ,,Ştefan cel Mare” este, probabil, cel mai mare noroc al meu. Nu cred că m-aş fi simţit mai ca,, acasă” altundeva. Oameni deosebiţi, locuri deosebite, inimă împăcată – ce mai trebuie sufletului pentru a se simţi fericit?!

Marcelina Burduja, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării

Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia (GIRB), în colaborare cu Galeria Mall Suceava, lansează concursul de fotografie „România, eu chiar te iubesc!”.

Concursul se adresează tuturor celor pasionaţi de arta fotografică, fie că sunt fotografi amatori sau profesionişti. Participanţii pot câştiga unul dintre cele 7 premii: locul I- 300 de lei, locul II- 200 de lei, locul III-100 de lei şi patru menţiuni – 50 de lei.

Înscrierile se fac până pe 25 noiembrie la girbsuceava@ymail.com, iar toate fotografiile trimise în concurs trebuie să aibă un nume şi să fie însoţite de datele complete de identificare ale concurentului (nume, prenume, adresa de email, număr de telefon).

Premierea şi vernisajul vor avea loc joi, 1 decembrie, ora 17 00 la Galeria Mall. Acţiunea face parte din seria evenimentelor dedicate „Zilei Naţionale a Tuturor Românilor”, organizate anual de GIRB.

Aşteptăm pozele voastre!

Platforma civică ACȚIUNEA 2012

Şcoala de Cultură şi Afirmare Românească are în vedere pregătirea, stimularea şi valorificarea potenţialului tinerilor etnici români din Republica Moldova prin prezentarea unor modele româneşti autentice, susţinerea unor prelegeri de istorie, etnologie, folclor, management cultural şi de proiect, de dezvoltare personală şi profesională, precum şi prin desfăşurarea unor activităţi aplicative.

Din rândul aplicanților, vor fi selectați 80 de tineri basarabeni: 30 caresunt înscriși la instituțiile de învățământ din România și 50 care studiază sau au studiat în Republica Moldova. Toate cheltuielile (transport, cazare, masă și celelalte care au legătură cu buna desfășurare a evenimentului) vor fi suportate de organizatori. La finalul evenimentului, participanții vor primi diplome de absolvire a cursurilor.

Pentru a aplica la Școala de Cultură și Afirmare Românească doritorii trebuie să trimită până pe 5 octombrie la adresa de email scoala@actiunea2012.ro formularul de înscriere. Pentru a fi siguri că veți fi acceptați, puteți atașa de asemenea și mărturii foto/video ale atașamentului vostru întru susținerea culturii românești. În maxim 48 de ore de la trimiterea formularului, veți primi un număr de înregistrare a cererii.

Dragii noştri, noi vă stăm la dispoziţia voastră!

Dacă aveţi nevoie de ajutor, vă rugăm să ne contactaţi. Ne vom strădui să venim în întâmpinarea voastră. Dacă ai fost admis la universitatea “Ştefan cel Mare”, te rugăm să ne contactezi. Succes tuturor!

Datele noastre de contact le găseşti AICI. Succes, te aşteptăm la Suceava!

Lista tinerilor din Republica Moldova admişi la universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava :

1. MAMALIGA V. CRISTINA Limba si literature
2. BLAJA I. EUGENIU Management
3. STRIESCU M. MIHAELA Management
4. POIAN M. VERA Management
5. ALBU B. GABRIELA Drept
6. TEISANU N. DIANA Drept
7. CARARE S. SILVIA Economie
8. SARATILA V. FULGA Stiinte ale comunicarii
9. STALBE P ANA Economie si afaceri internationale
10. MORARU O. DAN Stiinte politice
11. MELNITCHI I. OLGA Stiinte politice
12. BABII A. TATIANA Stiinte ale comunicarii
13. SCORICI V. DIANA Stiinte ale comunicarii
14. MEREACRE S. ANA Stiinte politice
15. PLESCA O. ANATOL Administrarea afacerilor
16. BOGAICIUC M ELENA Economie si afaceri internationale FARA BURSA
17. VRABII DANA Stiinte politice
18. POCIUMBANU A. ADRIANA Stiinte ale comunicarii
19. PETROV S. DOINA Limba si literature
20. BURDUJA I. MARCELINA Limba si literature
21. PUCICOV V. VICTOR  Limba si literature
22. DIMITRIU MARIANA Istorie

Lista admiși [descarcă]

În acest proiect CRPE colaboreaza cu Marina Popescu de la Universitatea din Essex în chestiuni de metodologie. Potrivit politicii de confidenţialitate a Universităţii din Essex în cadrul parteneriatului nu vor fi divulgate informaţii privitoare la identitatea ta iar raspunsurile pe care  le oferi vor fi interpretate într-o manieră pur statistica, păstrându-se anonimatul asupra persoanei tale.

Sondajul îl găsiţi AICI