Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia şi-a schimbat  conducerea în urma alegerilor din 18 noiembrie 2011. Candidaţii au ţinut câte un discurs în faţa membrilor organizaţiei în cadrul căruia şi-au  prezentat platforma propusă pe parcursul acestui an.  Alegerile au decurs cu succes, iar membrii noii echipe de conducere sunt:

Preşedinte: Vitalie Prisăcaru, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, anul II

Vicepreşedinte , Coordonatorul Departamentului de Comunicare: Vozian Veronica, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, anul  II

Vicepreşedinte, Coordonatorul Departamentului de Proiecte:  Mircea Grozavu, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, anul II

Contabil: Alina Butnaru, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, anul II

Secretar: Ines Filip, Facultatea de Istorie şi Geografie, anul III

Felicitării noii conduceri GIRB, câte mai multe realizări frumoase, idei inovatoare, dezvoltare şi implicare. De asemenea, mulțumim fostei conducere GIRB pentru eforturile depuse în anul precedent.

Împreună vom reuşi mai multe!

Ediţia a V-a a Zilei Naţionale a Tuturor Românilor, organizată de GIRB, va continua astăzi cu vernisajul expoziţiei “România, eu chiar te iubesc” şi festivitatea de premiere a concursului foto la Galeria Suceava. Mâine, sucevenii sunt aşteptaţi la proiecţie filmului “A fost sau n-a fost?” la Universitatea “Ştefan cel Mare”, în prezenţa invitaţilor speciali, actorii Ion Sapdaru şi Lucian Iftime. Pe parcursul zilei de mâine va avea loc şi o nouă ediţie a concursului de cultură generală “Ce?Unde?Când?” şi un mini-campionat de fotbal. De asemenea,  GIRB a lansat astăzi numărul 8 al revistei “BASARABIA”.

La mulţi ani tuturor românilor!

Sâmbătă, 3 decembrie 2011,

şi Shopping City Suceava vă invită la cea de-a IV-a ediţie Lecturi Urbane -Suceava Citeşte. Manifestarea va avea loc în Parcul “Lecturi Urbane” amenajat în faţa librăriei Alexandria dinShopping City Suceava. Elevi de la Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” Suceava

vor susţine un mini concert de muzică folk. Ca şi la ediţia precedentă,  BOA (Ovidiu Bortă Ambrozie)

va executa în mod gratuit portrete şi caricaturi.
La primele trei ediţii au participat peste 700 de copii, adolescenţi, oameni simpli şi personalităţi sucevene. ÎMPREUNĂ am reuşit să oferim sute de cărţi celor prezenţi. În acest demers am fost susţinuţi de editurile Corint, Humanitas, Curtea Veche, Leda, Litera, Cartex 2000, Steaua Nordului, Rao, Polirom  şi CORINT Junior.
Donează! Citeşte! Dă mai departe!

Din 22 noiembrie te aşteptăm în locaţiile partenere să DONEZI O CARTE. Cărţile primite vor fi inscripţionate cu însemnele proiectului: “Citeşte şi dă mai departe!” şi apoi  vor fi dăruite celor prezenţi în Parcul “Lecturi Urbane” pe 3 decembrie.

Centre de colectare carte: locaţiile Alexandria Librării din oraşul Suceava, Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera, Grădiniţa P.N. Ţăndărică, Universitatea Ştefan cel Mare -Corp A.

Parteneri Suceava Citeşte: Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera, Mobexpert, GIRB, SpreVest.ro, ASUS, Vorba Bună, Grădiniţa P.N. Ţăndărică, Pub Boem “La Fierarie”

 
.

Donează! Citeşte! Dă mai departe!

Fondurile strânse vor fi utilizate pentru ca o fetiţă de 6 ani (Groza Elena Alexandra) din Dorohoi, judeţul Botoşani, bolnavă de leucemie acută mieloblastică să îşi poată continua tratamentul chimioterapeutic.

Donaţiile obţinute vor fi depuse în contul bancar deschis de tatăl fetiţei (Dumitru Groza) la banca BCR, RO49RNCB0044023859590001, cont în lei.

Detalii pentru obţinerea invitaţiilor la numerele de telefon:             0753 478 897      ,             0740 992 100  .

Urmare a acelei deplasări pe meleagurile sucevene Ion Perciun a publicat o carte întitulată “Popas la Gura Humorului”, referindu-se la mai multe aspecte comune pentru oraşele Rezina şi Gura Humorului.

Din componenţa delegaţiei sosite acum la Rezina au mai făcut parte dna Mihaela Ursaciuc, directoarea Colegiului „Alexandru cel Bun”, Ionela Ghişovan, consilier turism la primărie, Vicenţiu Pendiuc şi Liviu Grădinaru, ambii consilieri orăşeneşti, Cătălin Radu, şeful poliţiei locale, Dorin Baron, şeful departamentului transport, Adrian Corfală, şeful direcţiei comunale.

Prima întâlnire a conducerii administraţiei or. Rezina cu delegaţia din Gura Humorului a avut loc în seara zilei de 13 octombrie, la primărie. Alături de primarul Mihail Cebotar la întâlnire au participat ex-primarul Petru Şova, membrii delegaţiei rezinene care a vizitat Gura Humorului în mai 2010, de asemenea rezinenii Petru Ciolpan (rezident în Suceava, România) şi Ruslan Roşca, iniţiatorii acestei colaborări. La cina ce a urmat reprezentanţii celor două localităţi au făcut schimb de informaţii despre trecutul şi prezentul localităţilor, economia şi cultura lor.

La 14 octombrie, când rezinenii au serbat Hramul oraşului, delegaţia humoreană, avându-l în rol de ghid pe Ion Perciun, cetăţean de onoare al oraşului Rezina, a vizitat complexul memorial „Piatra de temelie” din lunca Nistrului, luând cunoştinţă de mai multe momente importante din istoria Rezinei, etapele principale de dezvoltare economică şi socială a localităţii. După ce s-au închinat în faţa capelei ridicate pe locul unde la 1859 evlavioasa Ecaterina Ghica a zidit şi ctitorit biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, oaspeţii au luat calea spre Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, cu istoria ei bogată, unde au vizitat şi biserica rupestră „Buna Vestire”, alte vestigii, dar şi au admirat priveliştea copleşitor de încântătoare a rezervaţiei naturale Saharna ce se întinde pe câteva sute de hectare de-a lungul Nistrului. Ion Perciun le-a vorbit oaspeţilor despre istoria multiseculară a acestei localităţi, referindu-se la perioadele preistorică, tirasgetică, slavă, medievală, de ocupaţie ţariste şi celei contemporane.

În cadrul programului de sărbătorire a Hramului oraşului, humorenii au participat la o depunere de flori la stela comemorativă „Rezina-oraş” şi la monumentul marelui nostru poet Mihai Eminescu. Apropo, oaspeţii au venit la Rezina cu flori crescute în Bucovina lui Eminescu.

În după-amiaza aceleiaşi zile, în incinta Bibliotecii Publice „M.Eminescu” din Rezina a avut loc lansarea cărţii „Popas la Gura Humorului”, dar şi a mini-ghidului „10 monumente ale oraşului Rezina”, ambele semnate de Ion Perciun, ex-arhitect-şef al raionului şi autorul mai multor monumente înălţate în oraş.

Mai apoi oaspeţii au poposit la LT “Alexandru cel Bun” din Rezina, care din luna mai 2010 a stabilit relaţii de colaborare cu Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, pentru a realiza o misiune frumoasă – a dona un lot de carte românească în număr de 300 de exemplare.

Iar seara humorenii, alături de rezineni, s-au veselit la Hora de sărbătoare din piaţa centrală a oraşului.

Ziua de 15 octombrie gazdele şi oaspeţii din România au început-o cu o discuţie la masa rotundă despre posibilităţile de dezvoltare a industriei turismului în ambele teritorii şi de consolidare a relaţiilor reciproc avantajoase pentru ambele localităţi în acesta şi în alte domenii social-economice şi culturale. În procesul discuţiilor primarul de Gura Humorului, Marius Ursaciuc a remarcat că acum 6 ani puţini credeau în promisiunile lui, dar până la urmă totuşi a reuşit să repare toate drumurile din oraş, a amenajat o pârtie de schi, a construit o sală sportivă, o piscină acoperită, a fost amenajat parcul „Ariniş” cu o suprafaţă de 28 ha, s-a făcut ordine (şi sanitară de asemenea) în oraş, inclusiv în ce priveşte autorizarea construcţiilor, reparaţiilor, amenajarea teritoriului. Gospodăria comunală activează în regim normal. Au fost create 1500 de locuri de cazare în pensiunile particulare. Primarul Ursaciuc a mai menţionat că pentru săptămâna curentă este preconizată o întâlnire cu un grup de investitori finlandezi, care vor să finanţeze construcţia unui aquaparc în Gura Humorului, costul proiectului fiind de 60 milioane euro. La insistenţa autorităţilor locale or. Gura Humorului a fost declarat zonă turistică de însemnătate naţională. Dl Marius Ursaciuc a remarcat că pentru a obţine ceva trebuie să ştii ce vrei şi, dacă începi un proiect, trebuie să fii încrezut în reuşită.

Apoi, însoţiţi de primarul de Rezina Mihail Cebotar şi alţi activişti locali, oaspeţii au vizitat Mănăstirea Ţâpova, una din cele mai mari mănăstiri rupestre din sud-estul Europei. Când au ajuns la Ţâpova era soare şi linişte. De pe versantul înalt al Nistrului humorenii au admirat cursul râului, satele de pe ambele maluri. Apoi, însoţiţi de ghidul Ludmila iftodi, au coborât treptele istoriei de veacuri spre biserica rupestră. În acest moment, ca din senin s-a stârnit o vijelie cu ploaie şi lapoviţă.

În continuare delegaţia humoreană a vizitat pensiunea turistică „Hanul lui Hanganu” din satul Lalova, megieş cu mănăstirea Ţâpova. După ce au luat cunoştinţă în de aproape de serviciile prestate de pensiune şi condiţiile de cazare, Marius Ursaciuc a remarcat: “La Gura Humorului avem peste o sută de pensiuni, dar una ca „Hanul lui Hanganu” nu avem”, adăugând că ar fi mare păcat, dacă aceste locuri şi aceşti oameni nu vor fi scoşi din anonimat.

Apropo, coborând spre biserica rupestră, consilierul humorean Vicenţiu Pendiuc s-a întâlnit faţă-n faţă cu… soţia sa, venită în ospeţie la o prietenă a familiei de la Chişinău, împreună cu care au şi hotărât să viziteze Ţâpova, fără să-şi închipuie măcar că soţul tot ar putea să ajungă pe acolo. Miracole ţâpovene!

La finele vizitei ambii primari au declarat că vor informa consiliile orăşeneşti despre rezultatele discuţiilor şi vor întreprinde măsuri concrete de stabilire şi aprofundare a unor relaţii reale de colaborare în diverse domenii.

Ziarul Cuvântul

Vor fi expuse copii după documente aflate în Arhivele Naţionale ale Serviciului Judeţean Suceava referitoare la evacuarea evreilor din comune şi internarea acestora în lagăre, ordine şi circulare, tabele, cereri, rapoarte, corespondenţă referitoare la evacuarea evreilor din judeţul Suceava şi la integrarea lor în lagăre de concentrare. În aceeaşi expoziţie vor fi expuse copii după cereri privind acordarea de ajutoare repatriaţilor din Transnistria, acte de paupertate şi adeverinţe cu privire la deportarea în Transnistria, tabele nominale privind distribuirea de ajutoare către evreii din Rădăuţi repatriaţi în Transnistria, precum şi documente ce conţin informaţii cu privire la situaţia artiştilor de origine etnică evrei.

sursa: MOnitorul de Suceava

Platforma civică ACȚIUNEA 2012

Şcoala de Cultură şi Afirmare Românească are în vedere pregătirea, stimularea şi valorificarea potenţialului tinerilor etnici români din Republica Moldova prin prezentarea unor modele româneşti autentice, susţinerea unor prelegeri de istorie, etnologie, folclor, management cultural şi de proiect, de dezvoltare personală şi profesională, precum şi prin desfăşurarea unor activităţi aplicative.

Din rândul aplicanților, vor fi selectați 80 de tineri basarabeni: 30 caresunt înscriși la instituțiile de învățământ din România și 50 care studiază sau au studiat în Republica Moldova. Toate cheltuielile (transport, cazare, masă și celelalte care au legătură cu buna desfășurare a evenimentului) vor fi suportate de organizatori. La finalul evenimentului, participanții vor primi diplome de absolvire a cursurilor.

Pentru a aplica la Școala de Cultură și Afirmare Românească doritorii trebuie să trimită până pe 5 octombrie la adresa de email scoala@actiunea2012.ro formularul de înscriere. Pentru a fi siguri că veți fi acceptați, puteți atașa de asemenea și mărturii foto/video ale atașamentului vostru întru susținerea culturii românești. În maxim 48 de ore de la trimiterea formularului, veți primi un număr de înregistrare a cererii.

Fişierul cu lista celor admişi – AICI