Anul acesta am avut ocazia de a participa la cea de-a IX-a ediţie a festivalului organizat de colegii basarabeni din Cluj. Recunosc că mi-am dorit mai demult să ajung în acest oraş extraordinar. Aveam emoţii îndreptându-mă încolo, eram nerăbdătoare să descopăr ceva nou, pentru că e un lucru minunat să descoperi mereu, să trăieşti mereu experienţe noi şi tentante.

Ajunsă acolo am fost fascinată de frumuseţea orașului, simţeam că e o altă lume, din care nu aş vrea să mai plec niciodată. Acolo, am participat alături de colegii din Cluj, Brașov și Craiova la numeroase evenimente consacrate aniversării a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Astfel, au avut loc două conferinţe pe temele „Rolul organizaţiilor studenţilor basarabeni din România în procesul de democratizare a Republicii Moldova” şi respectiv, „Rolul mass-mediei, ONG-urilor şi personalităţilor în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, concurs de frumuseţe  „Miss Basarabia” , expoziţie de pictură, concurs intelectual de cultură generală „CE? UNDE? CÂND?”, campionatul de fotbal GIB, depunere de flori la bustul lui Onisifor Ghibu şi alte activităţi culturale şi de divertisment. Am participat cu mare plăcere la toate aceste evenimente prin intermediul cărora, am urmărit să  întregim  spiritul naţional în rândul tinerilor, să promovăm valorile şi ideea de diversitate, să continuăm tradiţia de celebrare a evenimentului în spirit de sărbătoare.

Am trăit aceste zile pline de activităţi frumoase alături de colegi de acolo, care sunt extraordinari, zâmbitori, sociabili şi cu o mare frumuseţe interioară.Discuţii frumoase, mature, cu oameni frumoşi şi doritori să te ghideze sau măcar să te sfătuiască, la nivelul cel mai prietenos posibil. Aş putea scrie pagini întregi despre zilele astea şi tot nu aş cuprinde toate senzaţiile şi trăirile avute. Am găsit timp pentru distracţii,  excursii și ieşiri cu oameni noi. Am savurat oraşul, plimbare ce îţi dădea cea mai divină senzaţie de libertate şi fericire. Aş fi vrut să iau cu mine fiecare sentiment şi senzaţie de neuitat de care am avut parte acolo. A fost o experienţă de vis!

Marcelina Burduja

Marți, 27 martie mai mulți voluntari vor participa la o acţiune de împărţire a panglicii tricolore trecatorilor. Sâmbătă, 31 martie la ora 11.00, va avea loc conferința ” Dialogul Chișinău – București: între integrare europeană și reîntregire națională”,  în incinta Observatorului Astronomic al Universității ”Ștefan cel Mare”. La eveniment, vor participa invitați speciali din elita publică a Republicii Moldova și oaspeți de onoare din Suceava.  Invitat de la București: Eugen Tomac- secretarul de stat pentru românii de pretutindeni. De asemenea va avea loc lansarea numărului 9 al revistei „Basarabia”. Duminică, 1 aprilie se va organiza o excursie, la Fântâna Albă pentru a comemora victimele regimului sovietic.

Evenimentele propuse în cadrul festivalului reflectă importanţa istorică a zilei de 27 martie și a problemelor românilor de pretutindeni. Festivalul îşi propune să promoveze valorile şi ideea de  unitate în diversitate, să continue tradiţia de celebrare a evenimentului în spirit de sărbatoare şi să păstreze valorile româneşti în rândul tinerilor.

Fiecare obicei, oricât de neînsemnat ar fi, fiecare tradiţie ori festival, fiecare fel de mâncare tradiţională, fiecare monument sau legendă, fiecare personalitate, fiecare sunet care face o muzică ajung, într-un final, să dea contur identităţii noastre.

Marţişorul este strâns legat de tradiţia românească fiind un simbol străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi, a victoriei binelui împotriva răului. De Marţişor, vechiul se reînnoieşte, iar traditiile, obiceiurile şi datinile vechi de mii de ani sunt readuse în centrul atenţiei. An de an sarbătoarea de 1 Martie ne readuce speranţa, optimismul, credinţa în mai bine şi spor la toate.

Obiceiul mărţişorului s-a păstrat până în zilele noastre dar nu la cotele sensibilităţii de alta dată. Tradiţia şi-a pierdut farmecul şi intensitatea cu care era celebrată de către strămoşi, astăzi fiind doar un prilej de bucurie pentru comercianţi.

Este adevărat că nimic nu se schimbă într-o singură zi. Preocupările noastre, temerile noastre, bucuriile, îndoielile rămân aceleaşi. Însă această zi “al începutului” e o nouă şansă de a ne schimba viaţa, să lăsăm totul în urmă, să devenim mai buni, mai înţelegători, mai curajoşi. Aceasta ar trebui să ne preocupe astăzi, nu achiziţionarea unui nou accesoriu, de care ne vom debarasa la prima ocazie.

Vozian Veronica

„Grigore era poezie din creştet până în tălpi, mintea lui lucra mereu. Cel mai des compune noaptea, în gând, ca să nu deranjeze pe cei din casă, iar dimineaţa se trezea şi se aşeza la masa de scris”, mărturisea acum o lună Raisa Vieru, soţia regretatului poet. După trei ani, femeia recunoaşte cu tristeţe că această tragedie i-a schimbat viaţa. „De când l-am pierdut, nu-mi găsesc locul”, completează Raisa Vieru.

POET ALERGĂTOR
Unul dintre oamenii care i-au fost alături celebrului poet în ultimele clipe de viaţă este chirurgul Gheorghe Ghidirim. Doctorul spune că Vieru avea o inimă pe cât de mare, pe atât de sensibilă. „A fost vulnerabil la agresiuni. Dintre cele trei infarcte pe care le-a suferit, ultimul i-a fost fatal. Eram camarazi din tinereţe, mergeam cu familiile la odihnă, le-am fost profesor la Medicină ambilor săi copii. Din păcate, peste ani, mi-a devenit şi pacient”, povesteşte academicianul.

Scriitorul Iulian Filip, la fel, mărturiseşte că-l unesc de Vieru multe amintiri frumoase. „Eram apropiaţi, mergeam la expediţii împreună. Paradoxal, Grigore era fragil, însă reuşea să onoreze absolut toate invitaţiile. Ajungea până şi în şcolile din cele mai uitate cătune. Nu ştiu dacă mai există astăzi un poet la fel de alergător”, menţionează Iulian Filip.

„MEREU ÎMBRĂCAT MODEST”
Doina Sulac, fiica regretatului artist Nicolae Sulac, povesteşte că l-a cunoscut pe Grigore Vieru de cum a prins a merge. Nea Grigore, aşa cum îi spunea interpreta, i-a dedicat un text, care astăzi reprezintă intro-ul albumului ei de muzică populară. „S-a întâmplat cu o lună înainte de moarte. Este piesa mea de suflet, în care Vieru rosteşte câteva gânduri despre tatăl meu, iar pe fundal se aude vioara lui Nicolae Botgros”, spune artista.

Până şi vânzătorii de la alimentara de unde îşi făcea proviziile Grigore Vieru spun că li se însenina faţa când îl vedeau pe poet păşindu-le pragul. „Era mereu îmbrăcat atât de modest. Parcă şi-acum îl văd într-un palton cafeniu, cu o bască neagră pe cap şi cu ochii în pământ. Saluta ruşinos toată lumea şi îşi făcea cumpărăturile. Când mergea undeva în ospeţie, întotdeauna venea la noi după o sticlă de coniac scump şi un baton de salam”, îşi aminteşte Viorica Lungu, vânzătoare la un magazin apropiat de casa lui Grigore Vieru.

„N-am fost în stare să-l protejăm”
Prietenul și vecinul său, Ion Ungureanu, fostul ministru al Culturii, şi-l aminteşte pe poet înconjurat de copii. „Îl observam de multe ori de la balcon. Trecând prin curte, se apropia de copii. Ei, văzându-l, lăsau joaca. Era de-al lor”, spune celebrul actor. „Grigore, prin tot ce făcea, dăruia cu generozitate. Atacat din toate părţile, venea la mine și îmi spunea c-a ajuns la capătul puterilor. După ore întregi, pleca hotărât să-și ducă crucea până la capăt. N-am fost în stare, din păcate, să-l protejăm până la sfârșit”, adaugă Ion Ungureanu.

Sursa: adevarul.ro

Mihai Eminescu a fost un poet atins de aripa geniului dar si un înflăcărat patriot, un “om incomod” ce a deranjat pe mulți. Ca persoană publică, el a militat pentru unirea tuturor românilor, pentru moralitate și bun simț, criticând aspru corupții, incompetenții și trădătorii.

Aș vrea să amintesc aici câteva texte ale sale asupra Basarabiei, numele ei apare atât în publicistică cât şi în câteva versuri scrise de el:

«Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special [...]Deci incă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, căci n-am insărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.»

(Mihai Eminescu, (”Fără a prejudeca hotărârile adunărilor…”), Timpul, 28 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 42)

«Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o inapoi, drept din dreptul nostru şi pamânt din pământul nostru ? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din România. Va să zică onoarea Rusiei cere ca să se ia pe nedrept o bucată din România si aceeasi onoare nu cere respectarea conventiei iscalită ieri. Ciudată onoare intr-adevăr! Si pe ce se intemeiază acest point d’honneur?

Fost-au Basarabia cucerită cu sabia ? Nu. Prin tratatul de Bucuresti de la 1812 s-a făcut această cesiune, nu ca preţ al păcii, căci Turcia n-avea nevoie de pace, ci tocmai Rusia.»

(Mihai Eminescu, (”In sfirsit vedem limpede…”), Timpul, 25 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 40-41)

«Cestiunea retrocedării Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să cîştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti.

Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iară noi sintem o ţară mică şi slabă. Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla nu este că vom pierde şi rămăşita unei pretioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult decât atâta, încrederea in trăinicia  poporului român.

In viaţa sa indelungată niciodata poporul român nu a fost la înălţimea la care se află astăzi când cinci milioane de romani sânt uniţi intr-un singur stat. Mihai Viteazul a izbutit să impreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeiarea unui stat român mai puternic, a fost insă destul ca Mihai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească[...]

Astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în români, cât şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa în trăinicia poporului român.»

(Mihai Eminescu, (”Cestiunea retrocedarii. ..”), Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989, p.46)

Patriotismul său curat și dezinteresat ne arată bogăţia şi superioritatea individualităţii noastre naţionale, farmecul vieţii , faptul că trebuie să fim mândri de românitatea noastră. Neîmpăcarea cu gândul pierderii Basarabiei, revolta sa, furia, durerea astăzi lipsesc cu desăvârșire la mulţi, la prea mulţi…

“Aşa, aşa nobilă şi frumoasă ţară! Secoli întregi părăsită de toată lumea, ai suferit toate viscolele, toate lovirile şi credinţa ta în tine n-a fost zdrobită. Ridică-ţi astăzi capul în faţa tuturor puterilor celor mari, care ar mai cuteza a se tocmi pentru a împărţi naţionalităţile ca pe turme şi-a tăia în carne vie şi zi-le: Mică sunt, dar leală; slabă sunt, dar autoputernică, căci cu mine este dreptul”.

Universitatea „Ştefan cel Mare”, în colaborare cu regizorul şi actorul Ion Sapdaru de la Teatrul Naţional Iaşi (cunoscut din filmele „A fost sau n-a fost”, „4, 3, 2”, „Concertul”, California Dreamin”), organizează un CASTING pentru înfiinţrea trupei de TEATRU USV.

Audiţia va avea loc luni, 14 noiembrie 2011, ora: 11:00 în Auditorium Joseph Schmidt, Corp F. La casting pot participa persoane cu vârsta între 14 şi 60 ani.

Informaţii suplimentare:             0745 082677

Timp de 6 zile, bobocii au avut posibilitatea să-i aibă drept mentori pe Prof. Univ. Dr. Florin Pintescu, Cornel Grosan, preşedintele Asociaţiei “Juventus”,  reprezentantul Direcţiei Judeţene pentru Tineret, Simona Sofroni şi sociologul Adrian Botezatu.

Invitaţii au vorbit cu drag despre Suceava, au împarţit din experienţa lor profesională şi s-au străduit să creeze o atmosferă călduroasă şi deschisă pentru bobocii din acest an. Un efort pe măsură au depus şi studenţii din anul II, III, încercând să integreze bobocii cît mai uşor, îmbinând plăcutul cu utilul şi creând o astmosferă prietenoasă. Astfel, în ultima zi a proiectului s-a desfăşurat „seara karaoke” , în care toţi studenţii s-au simţit liberi şi cu mulţi prieteni în jur.

În final, scopul proiectului a fost atins. Studenţii din anul I au rămas plăcut mulţumiţi de experienţa trăită. Iată câteva impresii:

Marcelina Burduja: „ Aceaste întâlniri au fost binevenite şi chiar necesare, mentorii ne-au ajutat cu sfaturile şi îndrumările lor să ne integrăm mai uşor în mediu sucevean, nou pentru noi. Datorită acestor întîlniri, am avut şansa şi de a ne cunoaşte şi a comunica între noi, studenţii. Pentru mine a fost o experienţă extraordinară.”

Tatiana Babii: „Acțiunea Let’s interact a fost binevenită pentru tinerii sosiți la Suceava. Timp de 5 zile am făcut cunoștință cu oameni importanți, care ne-au povestit despre viața culturală de aici, despre istoria Sucevei,  despre universitate și toate posibilitățile care ni se deschid în față. Personal am rămas recunoscătoare organizatorilor, adică membrilor GIRB, pentru că au reuşit să ne familiarizeze cu tot ce înseamnă USV și Suceava şi ne-au mai motivat să facem tot posibilul să reușim cu brio și să ne implicăm cât mai activ în promovarea imaginii Republicii Moldova în România.”

Fulga Sărătilă: „Let’s interact” a fost probabil cea mai reuşită metodă de a ne cunoaşte.  Am aflat o mulţime de lucruri care în mod normal, în Sălcuţa, nu le-aş fi aflat. Mă bucur mult că sunt aici pentru că sunt înconjurată de oameni dragi, alături de care nu mă simt singură si nici departe de casă.

Marina Coşciug, anul I

Concursul de poezie purtând numele marelui poet Grigore Vieru se desfăşoară în cadrul Festivalului internaţional de poezie „Grigore Vieru”, ediţia a III-a, care va avea loc în perioada 26 – 29 octombrie 2011 la Chişinău şi Iaşi, în organizarea Asociaţiei Culturale „Feed Back” Iaşi, în parteneriat cu Primăria Iaşi, Primăria Chişinău, Ministerul Culturii, Editura „Princeps Edit”, Muzeul Literaturii Române Iaşi.

Concursul îşi propune descoperirea şi sprijinirea tinerilor poeţi de limbă română din România, Republica Moldova şi din toată diaspora.

Pot participa tineri poeţi până la 30 de ani, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai altor uniuni de creaţie şi care nu au volume individuale publicate.

Manuscrisele, constând într-un volum de autor care nu trebuie să depăşească 100 pagini, scrise pe computer, corp 14, în două exemplare, se vor trimite pe adresa: Asociaţia Culturală „Feed Back” Iaşi, str. Păcurari nr. 4, cod 700115, Iaşi, jud. Iaşi, până la data de 15 octombrie a.c., data poştei.

Lucrările se vor juriza după un motto la propria alegere a concurentului şi care va fi trecut pe plicul pus la poştă şi pe fiecare pagină prezentată în concurs. Lucrările vor fi însoţite de un plic închis ce se va introduce în plicul mare cu lucrările şi va purta acelaşi motto, iar înăuntru datele personale ale concurentului: numele, data naşterii, profesia, adresa exactă, telefon, e-mail şi o scurtă prezentare a activităţii literare. Pe plicul mare, în loc de numele şi adresa concurentului se va trece doar motto-ul.

Juriul, format din personalităţi marcante ale literaturii din România şi Republica Moldova, va acorda următoarele premii: Marele Premiu „Grigore Vieru” – constând în publicarea volumului în 300 exemplare; Premiul I – 500 lei; Premiul II – 400 lei; Premiul III – 300 lei; menţiune – 200 lei. La acestea se vor adăuga premiile unor importante reviste literare din România şi Republica Moldova. Grupajele de poeme premiate vor fi publicate în „Cartea festivalului”.

sursa: crainou.ro

În acest proiect CRPE colaboreaza cu Marina Popescu de la Universitatea din Essex în chestiuni de metodologie. Potrivit politicii de confidenţialitate a Universităţii din Essex în cadrul parteneriatului nu vor fi divulgate informaţii privitoare la identitatea ta iar raspunsurile pe care  le oferi vor fi interpretate într-o manieră pur statistica, păstrându-se anonimatul asupra persoanei tale.

Sondajul îl găsiţi AICI