Articolul examinează relaţia dintre dubla cetăţenia şi participare politică în rândul tinerilor basarabeni. Tinerii basarabeni au fost împărţiţi în două categorii, cei care deţin cetăţenia RO şi MD şi cei care deţin doar cetăţenia MD, participarea politică a fost analizată în termenii acţiunilor electorale şi neelectorale, iar ca variabilă de control a fost introdusă implicarea politică anterioară.  Pentru analiza datelor au fost construite patru categorii în funcţie de variabila dependentă şi cea independentă. În urma analizei datelor, autorul a descoperit că basarabenii care au dublă cetăţenie sunt mai participativi din punct de vedere neelectoral şi electoral decât basarabenii care deţin doar cetăţenia ţării de origine, implicarea civică anterioară nu are influenţă asupra participării politice. Factorul cel mai important pentru formării deciziilor de vot în cazul indivizilor care deţin dubla cetăţenie este mass-media.

Cuvinte cheie: dublă cetăţenie, participare politică electorală şi neelectorală, participare politică anterioară din ţara de origine

Având în vedere faptul că redobândirea cetăţeniei este râvnită de mulţi basarabeni din motive patriotice, dar şi oportuniste este foarte interesat de aflat  în ce măsură obţinerea cetăţeniei statului român îi face pe aceştia să fie mai responsabili din punct de vedere civic şi să se implice astfel mai intens în politicile statului gazdă. Cât priveşte participare politică neelectorală, aceasta este principala ,, poartă’’ a imigranţilor, în cazul nostru al basarabenilor non – cetăţeni de a face cunoscute doleanţele lor autorităţilor. Unele politici ale statului se răsfrâng şi asupra non-cetăţenilor, aşa dar, participarea politică neelectorală poate deveni legătura dintre  doleanţele imigranţilor şi policymake-rilor. Experienţa civică anterioară este văzută ca şi un potenţial factor de implicarea în activităţile politice ale ţării gazdă, astfel ar fi interesant de aflat dacă capitalul participativ din ţara de origine al basarabenilor este un bun predictor al participării civice ulterioare în ţara gazdă.

Astfel scopul acestui articol este să examineze impactul redobândirii cetăţeniei de către basarabeni asupra participării electorale şi neelectorale în ţara gazdă (România), luând în considerare implicarea civică anterioară.

Cetăţenia română şi basarabenii

Cetăţenia Română se acordă în temeiul Legii 21/1991, pe baza a două principii. Primul principiu jus sanguini se referă la acele persoane care au avut cel puţin un părinte cetăţean român. Al doilea principiu presupune acordarea cetăţeniei la cerere, în baza unei legitimări curente între cetăţeanul străin şi România. Articolul 4 stipula modul în care poate  dobândită cetăţenia, prin naşterea dintr-un părinte român, în urma adoptării  de către un cetăţean român, prin repatriere şi naturalizare, în ceea ce priveşte repatrierea articolele 8 şi 37 stipulau că persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora, pot redobândi cetăţenia română la cerere, chiar dacă au o altă cetăţenie şi nu îşi stabilesc domiciliul în România (C. Marian, Căluşer M, 2006. P.40) În 1991 Constituţia a restrâns drepturile politice ale cetăţenilor care deţin dublă cetăţenie, garantând accesul la funcţiile publice, civile şi militare numai la persoanele care deţin cetăţenia României şi care au domiciliul în România, în 2003 însă aceste restricţii asupra participării politice în cazul indivizilor cu dublă cetăţenie a fost excluse. Din 1991 până în 2001 câteva sute de mii de cetăţeni au primit cetăţenia română, generând probleme la nivel diplomatic, România fiind acuzată de R. Moldova şi de Ucraina, că prin politica dublei cetăţenii urmăreşte să îşi crească influenţa în zonă, cu scopul final de aşi recupera teritoriile pierdute (I. Constantin p. 20)  Între august şi decembrie  2001, au fost primite 300 de cereri pe zi, 19.000 pe lună, confruntându-se cu acest masiv influx de cereri guvernul a hotărât suspendarea prevederilor de redobândire a cetăţeniei printr-o ordonanţă de urgenţă validă pentru 6 săptămâni. Conform statisticilor majoritatea indivizilor care doreau redobândirea cetăţeniei române aveau motive oportuniste, în condiţiile în care pentru români au fost eliminate vizele pentru a călători liber în spaţiul Schengen (I. Constantin p. 20)  În 4   noiembrie 2008, o ordonanţă guvernamentală a simplificat procesul de obţinere a cetăţeniei prin eliminarea  publicării cererilor de redobândire  a cetăţeniei în Monitorul Oficial, au devenit eligibili şi  indivizii care aparţin descendenţilor de gradul 1 şi 2, foşti cetăţeni români. Legea 354 din 12 noiembrie 2009 a liberalizat  procesul de obţinere a cetăţeniei, un aspect important fiind faptul că a eliminat necesitatea şederii timp de 4 ani în România cu permis de şedere, acum este necesar doar să existe un permis de şedere. Cetăţenii moldoveni sunt cei care domină numărul persoanelor care obţin cetăţenia României.

(http://www.cetatenie.org/index.php?page=500)

Analiza datelor şi rezultate.

În articol voi analiza în ce măsură cetăţenia poate  fi un bun predictor al participării politice electorale şi neelectorale în cazul imigranţilor care au obţinut cetăţenia ţării gazdă şi a imigranţilor care deţin doar cetăţenia statului de provenienţă.  Populaţia pe care o voi folosi pentru analiză este reprezentată de tinerii basarabeni din oraşul Cluj-Napoca care au redobândit cetăţenia României şi  cei care o deţin doar pe cea a R. Moldova.

Am ales să lucrez cu date primare  care au fost culese prin intermediul interviului ghidat. Nefiind un studiu reprezentativ  sau cu valoare predictivă ridicată se axează mai mult pe particularităţi şi urmăreşte găsirea unor pattern-uri care să genereze un viitor studiu pe această temă. Mărimea eşantionului este de 20 de respondenţi fiind categorisiţi la începutul procesului de colectare a datelor în tineri care au redobândit cetăţenia Română (dublă cetăţenie) şi tineri care deţin doar cetăţenia R. Moldova, câte 10 respondenţi în fiecare categorie, după care am construit patru categorii în funcţie de variabila independentă( cetăţenie), variabila dependentă( participare politică) şi în funcţie de variabila de control ( implicarea civico-politică anterioară din ţara gazdă).

1. CATEGORIA A Cetăţenie RO+MD şi implicare politică anterioară mare
   1. CATEGORIA B Cetăţenie RO+MD şi implicare politică anterioară mică
   2. CATEGORIA C Cetăţenie MD şi implicare politică anterioară mare
   3. CATEGORIA D Cetăţenia MD şi implicare politică anterioară mică

Categoria A. Cetăţenie RO+MD şi implicare politică anterioară mare din această categorie fac parte respondenţii care au redobândit cetăţenia română şi care au o implicarea politică anterioară mare, din această categorie fac parte 5 subiecţi. Majoritatea respondenţilor sunt caracterizaţi de o participare electorală mică fiind implicaţi într-o singură activitate, votul. Un singur caz pe lângă vot s-a implicat şi în campanii electorale, dar nu ca membru sau voluntar al unui partid, însă a participat la promovarea participării la vot  din partea sectorului civil.

R.4: Nu am participat in calitate de membru sau militant al vreunui candidat/partid. Însă am participat ca voluntar al ONG-urilor in campanii de promovare a participării la vot, alegeri corecte, mobilizare & informare civică, observarea alegerilor şi am fost membru şi preşedinte al comisiei electorale.

Categoria B.  Cetăţenie RO+MD şi implicare politică anterioară mică din această categorie fac parte respondenţii care au redobândit cetăţenia română şi care au o implicare politică anterioară mică, din această categorie fac parte 6 respondenţi. Aici este surprinzător să vedem că participarea electorală este mai mare, subiecţii implicându-se în 1-3 activităţi, pe lângă vot care le este caracteristic şi subiecţilor din categoria A, aici majoritatea  respondenţilor ori sunt şi membri sau voluntari într-un partid politic şi de asemenea au participat la campanii electorale din partea partidelor politice.

R.8: Am participat pana la două campanii electorale  acum. Cred ca a primat nevoia de a cunoaşte domeniul, interesul pentru aceasta latura a realităţii, nevoia de specializare in domeniu, vroiam sa vad dacă cunoştinţele acumulate in facultate au valoare aplicate la realitate,  am vrut sa-mi ajut prietenii care erau  „mai implicaţi”, ba chiar şi răsplata financiară.

După cum observăm  în prima categorie unde implicarea anterioară este mare participarea electorală este mică şi în a doua categorie unde implicarea anterioară este mică, participarea electorală este mai mare,   toţi cei care deţin cetăţenia română au votat, însă doar câţiva dintre ei sunt membri ai unui partid sau au participat la campanii electorale.

Cum votează basarabenii care au obţinut cetăţenia RO şi cum ar vota basarabenii care deţin cetăţenia MD.

Categoria A. Cetăţenie RO+MD şi implicare politică anterioară mare – în această categorie  o influenţă mare asupra deciziilor de vot o are mass-media, de fapt asupra formării deciziei de vot îşi aduc influenţă o mixtură de agenţi ai socializării,  subiecţilor le-a fost foarte greu să îmi spună care dintre ei este cel mai important.  Alţi factori care le-a influenţat decizia de a vota sunt: valorile ideologice promovate de candidaţi, familia, voinţa de a exercita dreptul de cetăţean, obligaţia cetăţeanului de a vota, discuţiile în contradictoriu cu prietenii.

R.4: Informarea făcută pe net, urmărirea talk show-urilor. Discuţii in contradictoriu  cu prietenii, unii din ei fiind militanţi ai unuia si altuia din candidaţi. Experienţa personala avuta cu unele dintre persoanele din anturajul candidaţilor.

R.1: Decizia de a vota sau nu, respectiv acordarea votului unuia sau altuia dintre candidaţi  o iau independent, in dependenta de valorile promovate de aceştia şi istoricul lor (in special experienţa, realizări si greşeli), dar desigur toate acestea se pot afla din presa.

R.3: familia, intr-o oarecare măsură a fost şi voinţa mea puternica sa votez pentru prima dată, sa-mi exercit acest drept o data ce am devenit cetăţean al acestei tari.

Categoria B. Cetăţenie RO+MD şi implicare politică anterioară mică : iarăşi tendinţa subiecţilor este de a specifica mai mulţi factori, dar de asemenea mass-media este factorul cel mai important şi în această categorie. Pe lângă acesta, subiecţii au mai menţionat şi discuţiile cu prietenii români, părinţii, decizie proprie.

R.8: E greu de specificat. Poate toate, poate nici unul. Nu-mi dau seama. E greu sa vezi ce afinitate ai avea înainte de contactul cu unul dintre actorii mai devreme enumeraţi şi sa calculezi care si cat de tare ti-a modificat emfaza. Totuşi cred ca cel mai mult mass-media îmi influenţează decizia de a vota.

R.6: mass-media Prietenii romani si prin intermediul dezbaterilor televizate si a spoturilor electorale.

Între aceste două categorii nu există deferenţe foarte mari, majoritatea respondenţilor  din aceste categorii sunt influenţaţi de mass-media în decizia lor de a vota.

Categoria C Cetăţenie MD şi implicare politică anterioară mare : fiind întrebaţi dacă vor vota în condiţiile în care ar deţine şi cetăţenia RO, toţi respondenţii au răspuns că da,  nici un subiect nu a răspuns în acelaşi mod, fiecare dintre ei au avut argumente diferite, unul dintre ei a specificat că grija pentru viitor l-ar face să voteze,  obligaţia cetăţeanului de a vota, propriile decizii, informarea din mass-media

R.12 Da, desigur. Chiar dacă nu sunt genul ”adept convins” a unei singure doctrine politice, înțeleg importanța votului: viitorul României – viitorul meu.

R.16 Consider acest drept unul fundamental, si care obliga indirect persoana sa se implice social in soarta tarii, , decizia se  va baza pe propria observaţie şi informare din  Mass-media

Categoria D Cetăţenie MD şi implicare politică anterioară mică

În această categorie există un respondent care a răspuns că nu va vota dacă ar fi deţinut şi cetăţenia RO, pentru că nu îl interesează şi nu are încredere în politică.

R.18: Daca as fi avut cetăţenia RO nu ştiu daca aş fi participat la vot,dar mai mult ca nu,deoarece nici un candidat nu mi-a creat impresie buna datorita campaniei electorale pe care au desfăşurat-o si care mi sa părut un adevărat circ si o spălare de creier, aceste atitudini negative faţa de politica din RO mi-a creat-o mass-media

Iarăşi nici un răspuns nu coincide, fiecare a menţionat factori diferiţi care le-ar influenţa decizia de vot, precum, prietenii de serviciu, particularităţile candidaţilor.

După cum vedem cei care deţin dubla cetăţenie au răspuns în mod convergent, adică printre respondenţi au existat pattern-uri comune, deşi au recunoscut că le este foarte greu să distingă între factorii care le influenţează votul, totuşi informarea din mass-media este cea mai importanta în formarea deciziei lor de a vota. În cazul celor care deţin doar cetăţenia moldovenească nu au existat pattern-uri comune, fiecare respondent  specificând ca si factor unul diferit.

Concluzii

Literatura de specialitate apreciază  că cetăţenia are un efect semnificativ asupra participării electorale, dar efectul acesteia se reduce atunci când vine vorba de participarea politică neelectorală, experienţa civică din ţara maternă a rezidenţilor străini este un predictor mult mai bun al participării politice neelectorale. Rezultatele cercetării noastre demonstrează că implicarea civică anterioară nu este o variabilă care poate influenţa semnificativ implicarea politică în ţara gazdă. Basarabenii care deţin şi cetăţenia română şi-au exercitat dreptul de a vota, nefiind indiferenţi la politica ţării gazdă. Basarabenii care deţin cetăţenia RO au afirmat că le este foarte greu să distingă între factorii care le-ar influenţa decizia de vot, dar în primul rând pentru aceştia un factor important este mass – media, pe lângă acesta, subiecţii au mai menţionat şi discuţiile cu prietenii români, părinţii, decizie proprie.  În cazul  non – cetăţenilor nu s-a putut distinge un pattern comun al factorilor, fiecare respondent a răspuns în mod diferit. În ceea ce priveşte participarea neelectorală  basarabenii care deţin cetăţenia RO sunt mai participativi decât cei care sunt non-cetăţeni. Studiul este şi constituie un punct important pentru viitoarele cercetări reprezentative cu un eşantion de cazuri relevant, incluzând nu doar populaţia basarabeană dintr-un judeţ, ci  din majoritatea judeţelor României, unde numărul acestora predomină.

Autor: Daniela Cervinschi

Masterand Research Design and Data Analysis. Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

(Menţionez că articolul este un rezumat al cercetării, dacă doriţi detalii contactaţi autorul)

daniela_cervinschi@yahoo.com