“Tratatul de la Lisabona reprezintă un nou început al Uniunii Europene”, declaraţia aparţine domnului prof. univ. dr. Jean Paul Jacque, Director al Departamentului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, Colegiul Europei, care a ţinut un discurs în cadrul conferinţei “Dialogul EPLO la S.N.S.P.A”, organizată de Şcoala Naţional de Studii Politice şi Administrative din Bucuresti pe 11 decembrie 2009, la zece zile de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Sala a fost arhiplină. La dezbatere au participiat profesori universitari şi studenţi, atât din cadrul SNSPA-ului, cât şi din afara acesteia.

Domnul profesor Jean Paul Jacque a fost foarte amabil să explice succint celor prezenţi ce reprezintă acest trat pentru Uniunea Europeană:

“Au trecut zece zile de când Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, acesta reprezinta un nou început pentru Uniunea Europeana. Tratatul are o structura asemenatoare cu cea a unei constituţii, fiind simplificate anumite elemente din vechiul tratat. Vorbind la modul general, Tratatul de la Lisabona acordă Uniunii Europene personalitate juridică.  Negocierele au fost dificile cu unele ţări ale Uniunii, în special cu Polonia care avea obiecţii la „Charte de Droit Fundamentaux” şi două cazuri aparte -Cehia şi Irlanda, prima refuzând să semneze decretul de ratifiare a tratatului, motivând prin faptul că tratatul transferă competenţele către Bruxelles, iar cea de-a doua, Irlanda, invocând argumente fals, respectiv posibilitatea ca aceasta să aibă de suferit prin punerea în pericol a regimului fiscal intern şi a dreptului familiei, dat fiind că în Uniunea Europeană nu este adoptat nici un act legislativ de o calitate inferioară faţă de cea mai bună lege aplicată într-un stat membru într-un anumit domeniu.

Lecţia pe care am învăţat-o din negocierele acestui tratat este că nu trebuie să ne atingem în următorii 10-15 ani încolo de acest Tratat.

În opinia acestuia Tratatul de la Lisabona conţine două idei fundamentale şi anume: eficacitatea şi democraţia instituţiilor europene:

-                 eficacitatea (Le recherrche de l’efficacite des institution) – Uniunea Europeană trebuie să recurgă la reforme instituţionale, pentru că s-a trecut rapid la extindere, iar instituţiile au rămas practic aceleaşi din vremea când Uniunea alcătuia doar şase ţări. Eficacitatea nu este posibilă fără implementarea democraţiei, hotărârile ar trebui luate ţinând cont de combinaţia dintre eficacitate şi democraţie.

-                 democraţia presupune că poporul guvernează prin aleşii săi, astfel Consiliul Europei este cea mai democratică instituţie bazată pe principiul ”un om, o voce”, altfel spus, ne aflăm în faţa unei democraţii participative.

Profesorul a infirmat anumite speculaţii privind statele mari. La afirmaţia vehiculată în prezent că ele ar deţine monopolul şi ar împiedica luarea unor decizii în unele sfere ale vieţii cotidiene în defavoarea statelor mici, acesta a răspuns “este o fantasmă să spui că statele mari votează contra statelor mici, nu există aşa ceva pentru că sunt probleme concrete de interes general, bazate pe norme juridice”.

În opinia acestuia, Tratatul de la Lisabona nu putea îmbrăca denumirea de “constituţie” pentru că ar atenta la suveranitatea şi integritatea ţărilor membre, or Uniunea nu reprezintă un stat, ci o confederaţie de state.

„Tratatul ar trebui adoptat şi aplicat acum! Rămâne de văzut cum se va întâmpla acest lucru..

Tratatul oferă eficacitate şi democraţie în Uniunea Europeană. Nu e destul să ai resurse, ci  să existe voinţă politică care depinde de guvernele şi parlamentele naţionale”.

La final, cei aflaţi în sală au avut posibilitatea să adreseze întrebări. Dintre acestea, le vom menţiona pe următoarele:

1. Cum vedeţi, Domnule Profesor, Uniunea Europeană în 15- 20 ani?

E greu să prezic ce va fi în viitor cu soarta Uniunii Europene. După părerea mea în 15 – 20 ani Uniunea se va extinde la 30- 34 ţări (Ţările Balcanice), cu toate că Turcia este un stat european, 15 sunt prea puţini pentru ca aceasta să se integreze în Uniunea Europeană, atâta timp cât partea militară intervine în societatea civilă, aceasta nu se poate. Stapânii Tratatului sunt statele Uniunii, ele vor fi decidentele.

1. Consideraţi că Uniunea Europeană va putea duce o politică coerentă pe plan extern?

Este greu să constituim o politică externă comună, fiecare stat are relaţii strânse  sau conflicte istorice cu anumite ţări. Trebuie să avem o poziţie comună sau declarativă la anumite probleme pe plan extern. Ne trebuie timp pentru a constitui o politică externă comună. Nu vă aşteptaţi la schimbări rapide, toate se vor face, dar e nevoie de timp.

Importanţa dezbaterii a constat inclusiv în faptul că subiectul abordat a fost unul mai mult decât actual, mai ales în contextul în care RM va semna în curând Tratatul de asociere la UE, un pas important în economia apropierii de instituţiile europene. În final, unul dintre organizatorii principali ai evenimentului, decanul facultaţii de Administraţie Publică, prof. Lucica Matei, a promis că va întreprinde toate demersurile necesare pentru ca acest tip de acţiuni să devină o cutumă în cadrul SNSPA.

Alex Scurtu, LSB Bucuresti