„Sunt român, vorbesc româneşte, iar istoria noastră adevărată – cea a moldovenilor, ardelenilor, muntenilor etc. – este istoria românilor „

1. Câţi dintre basarabeni credeţi că actualmente mai simt şi trăiesc româneşte ? Transmiteţi-le un mesaj cu ocazia sărbătorii naţionale 1 decembrie.

Conştiinţa românească a cetăţenilor Republicii Moldova a evoluat simţitor de la 1989 încoace şi s-a adaptat la cerinţele timpului pe care îl trăim. Tinerii din Republica Moldova, fără a pierde conştiinţa identităţii lor, dragostea faţă de locul în care s-au născut şi limba pe care o vorbesc, respectul faţă de tradiţiile strămoşeşti, merg la studii atât la instituţii de învăţământ din Occident cât şi la cele din ţările din Est, învaţă limbi străine şi călătoresc mult, descoperă situaţii, valori şi modele de gândire noi, pe unele le adoptă, iar pe altele le resping. În condiţiile globalizării, al ritmului actual de viaţă şi al exigenţelor tot mai înalte care se impun la studii şi la angajare, într-un timp când şi în România se resimte influenţa puternică a politicilor şi curentelor de gândire occidentale, nu este uşor să îţi păstrezi vie conştiinţa românească. În R. Moldova nu este uşor să fii român, pentru că se încearcă mereu dezrădăcinarea acestei identităţi şi impunerea forţată a unui alt model cultural.

Cu ocazia Zilei Naţionale a României le urez la mulţi ani tuturor românilor din diferite colţuri ale lumii. Continuaţi să gândiţi, să scrieţi şi să vorbiţi româneşte indiferent de locul unde vă aflaţi. Valorile altor culturi nu pot să ne determine să renunţăm la identitatea noastră. Noi trebuie să ne iubim limba, cultura şi tradiţiile noastre, dar să respectăm şi alte etnii.

2. Aţi simţit vreodată că sunteţi minţit în privinţa propriei identităţi?

În familie am fost crescut în spiritul respectării valorilor şi tradiţiilor româneşti. Ulterior, matur fiind, discutam subiectul identităţii noastre româneşti cu fraţii mei Gheorghe şi Simion, dar şi cu prietenii, colegii. Niciodată nu am avut dubii în privinţa limbii pe care o vorbesc, a culturii de care aparţin şi a tradiţiilor pe care le respect. Am spus-o dintotdeauna, chiar şi cu riscul de a fi persecutat pentru convingerile mele: sunt român, vorbesc româneşte, iar istoria noastră adevărată – cea a moldovenilor, ardelenilor, muntenilor etc. – este istoria românilor.

3. Cine au fost cei care au întreţinut flacăra românismului în Basarabia?

Intelectualii, bineînţeles. Mă refer la cei oneşti, bine intenţionaţi, cei care indiferent de condiţii, au păstrat vie flăcăra adevărului şi au promovat consecvent valorile româneşti. De asemenea, o parte dintre studenţii, învăţătorii, scriitorii, medicii etc., care aderau cu entuziasm la ideile lansate de intelectuali. Apoi, oamenii de la ţară care, fără a avea prea multă carte, ştiu cine sunt, de unde vin şi ce limbă vorbesc, ei nu au împărtăţit valorile sovietice impuse şi nu s-au lăsat influenţaţi de cultura sovietică.

4. Ce-a înseamnat Gheorghe Ghimpu pentru Basarabia ?

Fratele meu, Gheorghe, a fost unul dintre fondatorii Frontului Naţional-Patriotic şi primul politician care a dat jos de pe clădirea Parlamentului steagul sovietic şi a arborat tricolorul la 27 aprilie 1990. Pentru convingerile sale a fost condamnat la 6 ani privaţiune de libertate în gulagurile din Mordovia şi din regiunea Perm ale fostei URSS. Până la finele vieţii a luptat împotriva comunismului, fiind preşedinte al Asociaţiei victimelor regimului comunist de ocupaţie şi a veteranilor de război ai Armatei Române din Republica Moldova, denumită, la 11 iulie 2000, Partidul Naţional Român.

A fost un om destoinic şi cu verticalitate, a luptat pentru idealurile şi valorile naţionale. Avea un caracter puternic, era tare ca fierul. Niciodată nu a avut remuşcări pentru ceea ce a făcut, nici nu a renunţat la cauza pentru care lupta. Şase ani de privaţiune de libertate autorităţile sovietice îl obligau să recunoască că a greşit, dar în toţi acei ani a rămas neclintit pe poziţia sa, ştia că drumul ales este corect. Puţini sunt oamenii care îşi jertfesc viaţa, familia, cariera pentru o cauză naţională, iar el este unul dintre cei care cu adevărat a jertfit totul şi nu a regretat niciodată acest lucru. Moartea lui continuă a fi o enigmă şi rămâne pe conştiinţa celor care nu au dus la bun sfârşit ancheta sau au organizat accidentul. Este imposibil să fi adormit la volan şi să fi produs un accident un om foarte atent cum era fratele meu.

Cel de-al doilea frate, Simion, a fost profesor de limba română în perioada sovietică.

5. Ce rol a jucat mass-media românească în toţi aceşti ani de rătăcire identitară ?

De la 1989 încoace mass-media românească a contribuit substanţial la promovarea valorilor culturale româneşti; datorită ei cunoaştem realităţile sociale, economice, politice din România, suntem la curent cu evoluţiile înregistrate în diferite domenii, fără prejudecăţi şi fără deformări intenţionate. O perioadă chiar a fost dificil să ai acces la mass-media românească, acum, graţie Internetului, este mult mai uşor să fii informat din prima sursă şi este chiar necesar acest lucru.

6. Cum au reuşit comuniştii, după 2001, să reintroducă conceptul de „limbă moldovenească” fără ca populaţia română-basarabeană să reacţioneze ca în 1989?

Oamenii nu credeau serios că schimbarea denumirii de „limbă moldovenească” în Constituţie pe motive politico-ideologice poate afecta poziţiile deja cucerite ale limbii române în Republica Moldova. Ei au vorbit în continuare limba română, în instituţiile de învăţământ s-a studiat şi se studiază în română, sunt editate cărţi, ziare, reviste în limba română, sunt emisiuni radio şi TV în română. Au fost şi reacţii dure, inclusiv prin luări de atitudine publice, din partea unor scriitori, comentatori, lingvişti. Frica şi teroarea care a dominat în societate în cei 8 ani de guvernare comunistă i-au împiedicat pe oameni să reacţioneze în public, la fel ca în 1989. Ştiau ei ce măsuri de represiune vor fi luate şi ulterior ne-am convins cu toţii de acest lucru după evenimentele din 7 aprilie 2009.

7. Cât de adâncă este astăzi ruptura  între „pro” şi „anti”-românii din Basarabia? Putem vorbi despre un conflict interetnic ?

Această ruptură este mai puţin adâncă decât pare deoarece moldovenii dintotdeauna au fost persoane tolerante şi deschise către alte culturi. Totuşi, în ultimii 8 ani, aşa-zisele conflicte interetnice au fost create artificial şi programat de fosta guvernare comunistă, speculându-se intenţionat la acest subiect. Punctul culminant a fost acuzarea României de implicare în “scenariul” presupusei tentative de lovitură de stat la 7 aprilie curent.

În realitate, reintroducerea conceptului de “limbă moldovenească”, impunerea istoriei integrate în şcoli şi interzicerea folosirii în actele oficiale şi în limbajul funcţionarilor de stat a cuvintelor “român”, “românesc” cu referire la realităţile din Republica Moldova denotă faptul că conştiinţa românească este vie. Dacă aceasta ar fi fost pe cale de dispariţie, atunci nu ar fi dat atâta bătaie de cap fostei guvernări comuniste. Actualmente, limba română este vorbită din ce în ce mai bine în spaţiul dintre Prut şi Nistru, comparativ cu cea de acum 15-20 de ani. În pofida faptului că cetăţenii alolingvi refuză în continuare să o vorbească, totuşi mulţi dintre ei o înţeleg, iar funcţionarii publici sunt obligaţi, potrivit legislaţiei, să cunoască şi limba română, şi limba rusă.

8. Cum se văd de la Chişinău acţiunile politice şi culturale ale Bucureştiului în privinţa Basarabiei ?

Apreciem în mod deosebit tot ce s-a întreprins în acest sens sub preşedinţia lui Traian Băsescu, care a susţinut mereu, în toate forurile internaţionale, cauza Republicii Moldova şi faptul că locul ţării noastre este în cadrul unei Europe unite. Pentru comparaţie, toate acţiunile guvernării comuniste în ceea ce priveşte procesul de integrare europeană a Republicii Moldova au purtat un caracter duplicitar şi au urmărit în esenţă îndepărtarea perspectivelor noastre de aderare la Uniunea Europeană, au compromis în esenţă ideea de integrare europeană.

Prima vizită întreprinsă de Traian Băsescu în calitate de şef al statului a fost anume la Chişinău, după o perioadă lungă de îngheţ a relaţiilor dintre cele două state. De asemenea, în această perioadă s-a mărit numărul de burse acordate tinerilor basarabeni în instituţiile de învăţământ din România. Nu în ultimul rind, actualul şef al statului roman a solicitat în mod repetat parlamentului şi guvernului României, iar în final a şi obţinut, înlesnirea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române, inclusiv pentru cei care nu sunt vorbitori de limbă română.

9. E posibilă revenirea Basarabiei la Ţara Mamă ?

Am spus-o de mai multe ori – sunt unionist. Dacă aceasta ar fi şi dorinţa majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova, atunci nimeni nu va putea opri realizarea acesteia şi, ulterior, nimeni nu va putea contesta această decizie. Obiectivul principal al Alianţei pentru Integrare Europeană este realizarea parcursului democratic şi european al Republicii Moldova şi, în final, integrarea în marea familie europeană, alături de România. Când Alianţa pentru Integrare Europeană va reuşi realizarea acestui obiectiv, mulţi dintre cei care se declară astăzi anti-români vor adera, cu timpul, la această idee, pentru că aceasta înseamnă valori indiscutabile, confirmate de timp.

10. Transmiteţi un mesaj sau un sfat tinerilor din Republica Moldova care îşi continuă studiile în România

Viitorul aparţine tinerilor şi de ei depinde cum vom trăi. Dragi tineri, voi aveţi în mâinile voastre viitorul părinţilor, bunicilor, copiilor, nepoţilor şi a strănepoţilor voştri, de aceea trebuie să acumulaţi cunoştinţe pe care să le aplicaţi la democratizarea şi europenizarea societăţii noastre.

Mergeţi la studii şi în Occident, căci numai după o asemenea experienţă a democraţiei veritabile vă veţi simţi români şi veţi dori să vă întoarceţi să munciţi în Republica Moldova, pentru a asigura prosperitatea statului nostru.

Sistemul de valori româneşti nu este unul încremenit, ci unul în evoluţie, şi fiecare dintre voi, cei care vorbiţi această limbă, contribuiţi la evoluţia sau, dimpotrivă, la compromiterea acestor valori. Vrem să vă vedem cât mai curând şi mai plenar încadraţi în viaţa social-politică şi economică a Republicii Moldova. Avem nevoie de ajutorul vostru, astfel încât împreună să reuşim să creăm o mică Europă la noi acasă. Vrem să vă vedem în Republica Moldova cât mai curând afirmaţi în calitate de funcţionari publici, de deputaţi, de miniştri şi chiar de Preşedinte.

Ludmila GAMURARI